Colesterol LDL, HDL și trigliceride

Ce înseamnă fiecare valoare, cum citești lipidograma și ce schimbări de stil de viață au impact real. Vezi și ghidul de tensiune arterială.

Colesterolul, pas cu pas

Înțelege ce înseamnă LDL, HDL, trigliceridele, cum se citește lipidograma și ce factori de stil de viață contează.

  1. Ce este colesterolul

    Colesterolul este o moleculă grasă esențială: o folosim ca să producem hormoni, vitamina D și să construim membrane celulare. Organismul îl produce singur (mai ales ficatul) și îl mai aducem prin alimentație. Devine o problemă când există prea mult sau în proporții greșite, mai ales LDL.

  2. LDL: colesterolul considerat „rău”

    LDL (low-density lipoprotein) transportă colesterolul de la ficat către țesuturi. Când e prea mult, se depune pe pereții arterelor și formează plăci - cauza principală a aterosclerozei și a riscului cardiovascular. La adulții sănătoși, ideal este LDL sub 130 mg/dL; la cei cu risc cardiovascular înalt, sub 70 sau chiar 55 mg/dL.

  3. HDL: colesterolul considerat „bun”

    HDL (high-density lipoprotein) transportă colesterolul înapoi spre ficat, unde e eliminat. Cu cât HDL-ul e mai mare, cu atât e mai bine - la bărbați se preferă peste 40 mg/dL, la femei peste 50 mg/dL. Mișcarea fizică regulată e printre cele mai bune modalități de a crește HDL-ul.

    Zone de puls

  4. Trigliceridele

    Trigliceridele sunt o formă de grăsime depozitată din excesul caloric și din zaharurile rafinate. Valori sub 150 mg/dL sunt considerate normale, 150-199 limită, 200-499 ridicate, ≥500 foarte ridicate (cu risc de pancreatită). Sunt foarte influențate de alcool, dulciuri și kilograme în plus.

  5. Cum citești lipidograma

    O lipidogramă include de obicei: colesterol total, LDL, HDL, trigliceride și uneori non-HDL (= total - HDL). Nu te uita doar la „total”; raportul LDL/HDL și non-HDL-ul oferă o imagine mai clară. Trebuie făcută pe nemâncate (12 ore), mai ales dacă vrei trigliceride exacte.

  6. Ce schimbări de stil de viață ajută

    Mai puține grăsimi saturate (mezeluri, brânzeturi grase, unt în exces) și grăsimi trans (margarine, prăjeli industriale); mai mult ulei de măsline, pește gras, leguminoase, nuci, fibre din legume și cereale integrale. Mișcarea regulată crește HDL-ul; scăderea în greutate scade LDL-ul și trigliceridele. Alcoolul și dulciurile rafinate scad când vrei trigliceride mai mici.

    IMC · TDEE & macros

  7. Când e nevoie de medicație

    Decizia de a începe statine (sau alte medicamente) nu se ia după o singură valoare. Medicul evaluează riscul cardiovascular global: vârstă, tensiune, fumat, diabet, istoric familial. La unii pacienți, ajustările de stil de viață sunt suficiente. La alții (mai ales după infarct sau cu LDL foarte mare), medicația e indicată de la început.

Numerele sunt repere, nu sentințe

O singură valoare LDL ușor crescută nu te bagă automat pe medicație. Medicul se uită la riscul tău cardiovascular global - vârstă, fumat, tensiune, diabet, istoric familial. Cu ajustări de stil de viață sustenabile, multe valori revin în limite normale în câteva luni.

Acest ghid are scop informativ și nu constituie sfat medical. Decizia de a începe sau ajusta orice tratament aparține medicului tău.

Continuă cu

Tensiunea arterială · IMC · Zone de puls · Toate ghidurile

Întrebări frecvente

Ouăle cresc colesterolul?
Pentru majoritatea oamenilor, consumul moderat de ouă (1-2 pe zi) nu modifică semnificativ colesterolul din sânge. Ficatul reglează producția proprie când vine mai mult colesterol din alimentație. Persoanele cu diabet sau sensibilitate genetică pot reacționa diferit.
Care e ținta LDL la mine?
Depinde de risc. La persoane fără factori de risc cardiovascular, ținta uzuală e sub 130 mg/dL. Cu diabet sau hipertensiune, sub 100. După infarct sau stenoze, sub 70 sau chiar 55 mg/dL. Medicul stabilește ținta în funcție de profilul tău.
Cât de des fac lipidograma?
La adulții sănătoși fără risc cunoscut, o dată la 4-5 ani după 20 de ani și anual după 40 de ani. La cei cu diabet, hipertensiune, obezitate sau tratament cu statine, mai des - conform recomandării medicului.
Pot avea LDL mare fără să simt nimic?
Da, e regulă, nu excepție. Colesterolul mare nu produce simptome până nu apare o complicație (infarct, AVC, durere de picior la mers - claudicație). De aceea analiza periodică e singura modalitate de a-l descoperi din timp.